Fericirea sub lupa

Standard

„Căutăm cu toţii fericirea, dar fără să ştim unde, asemenea beţivilor ce-ncearcă s-ajunga acasă, ştiind vag că e pe undeva pe-acolo…”, Voltaire

  Unii dintre noi întrebaţi când sunt fericiţi vorbesc de  achiziţionarea unor lucruri materiale, alţii de mângâierea unui simt (auzul, la melomani, gustul la cei care  savurează mâncarea etc); alţii de momentele când sunt iubiţi şi iubesc; unii vorbesc de o promovare care, uneori este o treaptă pentru nefericire pentru că treapta imediat următoare este aşteptarea unui alt lucru care să-l convingă că e capabil,apreciat,şi scara se prăbuşeşte în hăul neîncrederii în sine.
Nenumărate statistici demonstrează că nu ne naştem fericiţi sau nefericiţi. Deasemeni s-a observat că gradul de satisfacţie şi mulţumire creşte după 50 de ani. Dar de ce trebuie să aşteptăm partea a două a vieţii că să fim fericiţi?       Creştinismul vorbeşte despre comorile adunate în cer, nu cele materiale, budismul consideră că nefericirea vine din a avea dorinţe, soluţia fiind renunţarea. Ambele sunt de acord că fericirea nu e determinată de lucrurile materiale.
Definiția fericirii se intersectează cu credinţele familiei de bază, cu standardele puse de noi sau de alţii care delimitează fericiri mici şi fericiri mari sau care se cuvin şi nu mai are rost să ne bucurăm de ele; în aceeaşi intersecţie găsim religia sau ateismul, deciziile şi experienţele proprii ale fiecărei persoane care a fost odată fericită sau care a alergat atâta după fericire încât a dedus că nu-i e menită.

În fiecare dimineaţă, când mă scol, trebuie să iau o decizie – fie de a fi fericit, fie de a fi foarte fericit. Prin urmare, iau hotărârea că în ziua respectivă să fiu foarte fericit şi mă ghidez după această atitudine pe tot parcursul zilei, indeferent de ce se întâmplă„, Brian Tracy

             Componentele chimice ale fericirii
Deşi pentru fiecare fericirea are diferite semnificaţii, ea poate fi măsurată la un nivel ştiinţific prin intermediul hormonilor:
1. Serotonina (ceasul interior) este hormonul care reglează ritmul somn-veghe, tensiunea arterială, temperatura corpului, e responsabilă de pofta de mâncare, impulsuri, agresivitate, memorie, înlătură anxietatea şi depresia. Nivelul scăzut al serotoninei duce la depresie.
2.     Melatonina, reglează somnul şi este în legătură strânsă cu cantitatea de lumina la care suntem expuşi.
3. Dopamină se produce în creier, la nivelul sinapselor şi controlează centrul plăcerii. Are rol în menţinerea concentrării, oferă energie, iar scăderea ei minimizează bucuria.
4. Oxitocina secretată la nivelul hipotalamusului, în momente de afecţiune, în timpul actului sexual, în timpul alăptării, determina în mod direct comportamentul matern. Este secratata şi în timpul travaliului, pentru atenuarea durerii
5.  Endorfinele, produsă la nivelul glandei  pituitare şi hipotalamusului, reglează secreţia hormonilor şi au un rol analgezic fiind secretate atunci când ne confruntăm cu frică, durere.

           Altfel de componente ale fericirii
Cristophe Andre categorisea clipele de fericire după sursa lor, în „momente de schimburi interumane, momente de comuniune (cu natura sau arta), senzoriale (gastronomice sau fizice), momente de împlinire ( muncă sau o activitate care ne face plăcere)”. Fericirea ia formă emoţiei.
David Spiegel, director medical al Centrului pentru medicină interactivă de la Universitatea Stanford spunea că „Fericirea nu este lipsa tristeţii”.  Fericirea nu înseamnă că nu observăm obstacolele, ci că dezvoltăm o atitudine pozitivă de a vedea mereu o soluţie şi a avea puterea să ne mobilizăm. Gândirea pozitivă, atât de mediatizată nu înseamnă să ne fie frică să gândim negativ,

            Cel mai fericit om de pe pământ
Există un om care a lăsat deoparte emoțiile negative, a găsit echilibrul hormonilor şi trăieşte FERICIREA.
Cercetătorii Laboratorului de Neuroştiinţă Afectivă a Universităţii Wisconsin au ajuns la concluzia, după mai mulţi ani de testări şi măsurători, că Matthieu Ricard este e cel mai fericit om din lume.
În vârstă de 66 de ani, de provenienţă francez, specialist în genetică moleculară la Institutul Pasteur, astăzi, Matthieu Ricard este călugăr tibetan şi trăieşte în Kathmandu, Nepal. El participă alături de Dalai Lama la întâlniri cu oamenii de ştiinţă în dezbaterea diverselor subiecte.
Testele realizate asupra să au demonstrat că nivelul de satisfacţie, împlinire a depăşit indicii testării, iar senzaţiile negative nu există.
Dar cum a reuşit să elimine gândurile negative care dau naştere emoţiilor negative?
Uitându-ne în jurul său…….ne dăm seama că fericirea vine din interiorul lui. Realizăm astfel, că de cele mai multe ori când apar emoți pozitive determinate de fapte exterioare nouă, putem vorbi de bucurie, nu de fericire. Fericirea, acea stare de armonie interioară cu ţine şi cu lumea, nu depinde de fapte externe.

          Cum ajungem la fericire?
Î
n cartea sa „Despre minte, înţelegere şi căutare” Matthieu Ricard ne amintește că fericirea îşi face loc în sufletul nostru când vom înţelege să căutăm cauza nefericirii în noi înşişi şi să nu mai dăm vina  pe ceilalti.

Antrenament
“Fericirea este o obişnuinţă sau rezultatul mai multor obişnuinţe”, Aristotel. Se pare ca Aristotel ştia cu mult timp înaintea noastră că fericirea se educa, te poţi antrena. Gândurile vin mereu, aparent fără un control al nostru si produc emoţii. Nu e secundă în care să nu gândim ceva. Dar mintea poate fi antrenată, putem avea controlul gândurilor şi chiar să ajungem la liniştea completă a minţii. Antrenamentul presupune foarte multe ore de munca (meditaţie, antrenemant sportiv, repetitii in domeniul artei etc).
Studii făcute pe violonişti care exersează zilnic au demonstrat că zonele creierului responsabile cu motricitatea mâinii s-au mărit. O practică îndelungată (gânduri, activitate) determină schimbări în creier și-l modifică fizic. Creierul dezvoltă şi întăreşte neuronii pe care îi utilizăm mai mult. Se numește “plasticitatea minţii.

Chimia
Anumite produse pot creşte nivelul hormonilor: fructele ( banane, vişine, grepfrutul, ananasul, cireşele, avocado, prunele, curmalele, migdalele), ciocolata neagră, cerealele, laptele, cacaoa, fructele de mare sunt elemente care favorizează producţia unui compus esenţial al serotoninei; producerea de endorfine e stimulată de ciocolată şi ardei iute dar  şi de exercitile fizice şi meditaţia.

 Ai ales sa fii fericit? Sunt zile când nu ne simţim receptivi, deschişi sau nu avem rabdare să ne intersectăm cu fericirea. Lucrurile nu au impact pentru că închidem ferestrele și ușile, devenind indisponibili…la un zâmbet, la o emoţie pozitivă. Ne păstrăm starea noastră mohorâtă şi lăsăm fericirea să treacă mai departe, în loc să-i oferim cazare.

„Un om este nefericit pentru că nu ştie că e fericit, acesta este singurul motiv, oricine descoperă acest lucru devine imediat fericit”, F.M. Dostroievski

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s