Despre creier

Standard

  Structura creierului

           Creierul este alcătuit din două emisfere.
            Emisfera stângă este locul în care se află centrul limbajului, neuronii se grupează şi primesc stimuli prin sunete sau imagini (vedere) şi creează limbajul, limba vorbită şi înţelegerea limbajului. Este  analitică, logică, definindu-se prin secvenţialitate şi ordine.
            Emisfera dreaptă nu vorbeşte, dar este foarte atentă la sunete şi muzică și deţine impresiile. Cercetarea ştiinţifică a dovedit că atunci când sunt emise sunete pure şi muzică fără cuvinte, în partea dreaptă a creierului are loc o activitate mult mai intensă. Prin Scanarea PET se poate măsura consumul de glucoză din celule şi aceasta este energia primară a creierului. Emisfera dreapăa e mai deschisă paradoxalului și situațiilor noi.
Corpul Calos permite emisferei drepte să se coordoneze cu emisfera stângă şi emisferei stângi să se coordoneze cu cea dreaptă.
Dacă tăiem creierul pe jumătate se vede zona de bază, numită Creier reptilian, care este responsabil cu funcţionarea automată a corpului, inimii, respiraţiei.
Stratul aflat în partea superioară a lui este numit Creierul limbic (aici procesăm emoţiile); mai există un alt strat, tot în partea superioară, numit Neocortex.

Celula creierului este neuronul.Cercetarile efectuate au concluzionat ca există 86 de miliarde de neuroni în creierul uman. Numărul de sinapse pentru fiecare neuron din creier e de la 1.000 până la 10.000:
Celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica.
Cel mai redus sistem nervos care are doar 302 neuroni aparține viermelui plat, Caenorhabditis elegans care are o lungime de 2 mm.

Șobolanul în schimb are un număr de neuroni cu doar o mie de ori mai mic decât al omului și dispune de o capacitate remarcabilă de a învăța, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Arkansas.
Cu cât veţi avea mai multe conexiuni, sănătatea voastră se va îmbunătăţi, veţi fi mult mai inteligenţi şi mai creativi.

Stările creierului

Procesele de recepţionare şi transmitere a informaţiilor creează un câmp electromagnetic, măsurabil prin electroencefalograma în cicli/sec.
Aceste câmpuri de unde electromagnetice pulsează încet, mediu, rapid şi ultrarapid- creierul poate atinge de la 33 cicli/sec până la 150 cicli/sec.
Stările creierului indică cât de rapid pulsează câmpul electromagnetic, ca urmare a activităţii neuronilor sau celulelor creierului. Starea Delta este asociată cu somnul, activitatea creierului este lentă, de la 0,5, până la 4 cicli/sec.
Starea Theta, de la 4 – la 8 cicli/sec este locul visării şi al viziunilor, în care nu suntem conştienţi de lumea exterioară, iar experienţa interioară devine reală şi plină de viaţă, iar sistemul nervos le interpretează ca atare.
În starea Alfa activitatea creierului se intensifică, iar atenţia începe să se îndrepte către lumea exterioară. Alfa este o stare în care sunteţi relaxaţi, dar şi conştienţi de lumea exterioară, de aceea este o stare foarte importantă în managementul stresului şi în performanţa atletică.
Alfa reprezintă puntea dintre Theta şi Beta, în starea Alfa fiind direcţionaţi către interior şi exterior.
În starea Beta (12-16 cicli/sec. sau 18-150 cicli/sec.) devenim mai conştienţi de lumea exterioară, cea din timpul activitatilor cotidiene.

Creierul si perceptiile

Reţelele neurologice definesc modul în care percepem lumea.
Dacă un grup de 10 oameni se află în aceeaşi cameră, ei sunt în aceeaşi lume fizică, dar în 10 lumi diferite, din punct de vedere perceptual– la nivelul percepţiilor, fiecare dintre noi se află în propriul său univers.
            Primim aproximativ 400 de miliarde de biti pe secunda  de informații prin cele cinci simțuri, din care aproximativ 2000 de biti trec prin constiinta noastra.
În anii ’30 Edmund Jacobson, (creatorul Tehnicii de Relaxare Progresiva pentru reducerea stresului) a descoperit ca atunci când vizualizăm mișcări fizice, la nivelul mușchilor implicați în activitatea respectivă există mișcări subtile musculare.
Ulterior, s-a descoperit că dacă se măsoară din punct de vedere electric, folosind RMN sau scannere PET ceea ce iese din creierul unei persoane atunci când privește un obiect și apoi când îsi imagineaza acel obiect, se constată că în ambele cazuri sunt active aceleași zone ale creierului. Creierul nu distinge între ceea ce vede în mediul înconjurator și ceea ce-și imaginează, dar nu știe diferența dintre acțiunea în sine făcută și acțiunea vizualizată.

Există o poveste despre o învăţătoare care preda la o şcoală din New York, dintr-o zonă foarte săracă; cei mai mulţi dintre elevii acestei şcoli nu erau admişi la liceu şi foarte puţini ajungeau la facultate, excepţie făcând copiii din clasa acestei învăţătoare. În clasa ei, majoritatea copiilor reuşeau la liceu, mergeau la facultate şi aveau succes în carieră. Consiliul profesoral a dorit să afle ce program educativ se aplica în clasa ei. Ea a răspuns că doar îi iubea pe toţi copiii, ca şi când ar fi fost copiii ei.
            Aceşti copii proveneau din familii dezbinate, sărace, cu părinţi dependenţi de droguri, dar ea nu îi lăsa să rămână în cutia perceptuală a inferiorităţii; ea avea o viziune mai elevată pentru ei, ceea ce le permitea copiilor să pătrundă într-o zonă a respectului de sine, să aibă o altă percepţie despre ei înşişi.
Modul în care ne percepem pe noi şi pe ceilalţi reprezintă are o mare influență în viața noastră.

 Despre meditatie si nu numai….

Dr. Nuberg şi a asociaţii ne-au adus mai multe informații despre o zonă a creierului care este responsabilă de spaţialitatea interioare- zona orientării. Ea se află înspre partea dorsală a creierului şi ne îndreaptă atenţia către spaţiul exterior, face o hartă a voastră, interioară, orientându-vă în spaţiu.
În timpul meditației această zonă îşi încetineşte activitatea, apoi, se opreşte și ne permite să avem percepția spaţiului interior.
Cei care meditează sunt familiarizaţi cu intensificarea activităţii creierului în stările.
Stările meditative, de profundă relaxare- Alfa şi Theta intensifică activitatea creierului și determină diminuarea secreţiei de hormoni ai stresului, scade presiunea sanguină și încetinește ritmul cardiac şi al respiraţiei,deci sunt influnțate Neocortexul, Sistemul limbic și Creierul reptilian.
Revista Academia de științe (SUA), si Le Temps (Elvetia) au publicat rezultatele experimentelor făcute de cercetătorii de la Universitatea Madison pe voluntari care practicau, sporadic sau cu regularitate, meditația (inclusiv călugări budiști) demonstrând că cei care practică zilnic, au capacitatea de a produce schimbări semnificative ale undelor, deci diverse stări de conștiință. Ei au observat ca meditația generează o coordonare puternică între diversele regiuni ale creierului, determinată de o reorganizare a conexiunilor neuronale. Ei au folosit o meditație bazată pe compasiune universală.
Starea alfa este este caracteristică meditației.
Ei au considerat ca meditația are efecte benefice asupra sănătății (în multe spitale din SUA, se practică meditația pentru gestionarea stresului cronic sau a unor forme de cancer), a deficitului de atenție și probleme legate de anxietate, reducerea tensiunii arteriale,a stresului (cu 40-50% după o lună de practicare zilnica a meditației), îmbunătățirea calității somnului; ajută echilibrarea emoțională și întărește sistemul imunitar, predispune la creativitate, dinamică și acțiune.

Creierul si muzica…..

Georgi Lozanov ( 1926-2012), psihoterapeut de origine bulgară a dezvoltat metoda de învățare rapidă, numită Sugestopedie, a șasea și cea mai nouă metodă prin care limbile straine pot fi învățate de 3-5 ori mai rapid decât prin metodele convenționale.
Predarea se face pe fond de muzica barocă sau electronică, pe un ritm de 60 bătăi pe secundă. Informațiile sunt citite studenților în ritm de 4, 8 sau 12 bătăi, 8 fiind mai frecvent. Tonul vocii se schimbă pentru fiecare ,,bucată” de informație, reducând plictiseala.
Tom Kenyon, muzician inițial, iar apoi psihoterapeut a inceput sa lucreze folosind muzica şi  compunând muzică pentru clienţii săi în cadrul procesului psihoterapeutic. În 1983, a pus bazele Cercetării Acusticii Creierului, luând naștere tehnologia psiho-acustică, folosită acum în toată lumea. El este creatorul colecţiei de CD-uri destinate Cercetării Acusticii Creierului prin Programul Creierul perfect.
După 20 de ani oamenii de știință au fost de acord că folosind această tehnică se poate crește creativitatea, inteligența si se poate reduce stresul.
El a creat o serie de cd-uri cu sunete a căror frecvenţe au rolul de a crea o stare modificată, care să-i permită creierului să treacă prin diferite frecvenţe, ajungând la stările Beta, Delta și Alfa. Aceste sunete sunt preluate de către cortexul auditiv şi sunt trimise în diferite zone ale creierului. Scopul este de a crea noi reţele neurologice care determină creşterea creativităţii, inteligenţei şi realizarea stării de bine.
Există și scopuri precise ale fiecarui cd în parte- reducerea insomniei, invățarea pasivă pentru a vă învăţa creierul cum să pătrundă în interior, pentru a primi informaţii, pentru a căpăta o nouă perspectivă asupra unor probleme cu care vă confruntaţi şi a vă aduce toate aceste resurse sub formă de soluţii.
O altă categorie abordată este eliberarea de limitările psihologice, tiparele şi obişnuinţele noastre emoţionale care ne împiedică să fim mai creativi, mai inteligenţi. pentru aceasta el folosește un cd care are la bază activitatea de hipnoză medicală a Dr. Milton Erikson, folosind metaforele eriksoniene.

Creierul și vârsta….

            Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au realizat timp de trei ani un studiu corelând exercițiile fizice de semnele îmbătrânirii creierului:  “Deși nu putem afirma că exercițiile fizice reprezintă factorul cauzator al acestui studiu, știm cu siguranță că mișcarea făcută la vârsta mijlocie scade riscul de apariție al demenței odată cu îmbătrânirea”, a declarat Simon Ridley, directorul din cadrul Centrului de Cercetare al Alzheimerului din Marea Britanie.
În cadrul acestui studiu s-au scanat 638 de persoane trecute de vârsta pensionării și s-a observat că aceia care sunt activi din punct de vedere fizic nu au suferit o micșorare a creierului masivă.  Mișcarea mărește cantitatea de sânge care traversează creierul, iar oxigenul și nutrienții duc la o încetinire a preocesului de micșorare a creierului.
S-a constatat că rezolvarea cuvintelor încrucișate, cititul sau socializarea nu ajută atât de mult ca și câteva plimbări săptămânale. Materia albă a persoanele active trecute de 70 de ani avea mai puține zone deteriorate, comparativ cu persoanele sedentare și exista un nivel mai mare al materiei cenușii.
Concluzia acestui studiu a fost că exercițiile fizice efectuate de persoanele vârstnice ajută la protejarea creierului, împiedică micșorarea acestuia și totodată blochează semnele îmbătrânirii, printre care și demența.

Surse
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/121022/Creierul-uman-Lucruri-ascunse-la-o-sinapsa-distanta-de-noi.html
http://www.scientia.ro/blogul-scientiaro/3162-cai-neuroni-are-creierul-uman.html
http://destepti.ro/meditatia-si-efectele-benefice-asupra-creierului
Tom Kenyon, Programul creierului perfect

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s